Cântec viscolit de Nina Tărchilă
Cântec viscolit de Nina Tărchilă avatar

eu îţi sunt aproape, tu îmi eşti departe,
viscolim prin ziuă mirosind a noapte,
viscolim prin geruri mirosind a crâng,
risipind uitare din uitări te strâng,
risipind tristeţe în tristeţi te-mbrac
şi fără de mine ştiu că eşti sărac
şi fără de tine ştiu cât mi-e de frig –
viscolind a viaţă încă te mai strig,
încă mai cutreier prin lumina ta,
viscolind a noapte nu te pot vedea
şi nici tu de ziuă prea orbit cum eşti
cale către mine încă nu găseşti
şi eşti doar scânteia care se vrea foc,
urmă în cenuşă implorând noroc
şi sunt noapte stinsă pe buze de cer,
dar descânt lumină şi-ncă te mai sper,
încă rod prin ziduri construind altare,
sângele meu reavăn încă mă mai doare
când te ţin aproape deşi eşti departe,
viscolind lumină, mai miros a noapte
când ne şterge timpul viscolind şi el
aripa de zboruri mirosind altfel
şi-ţi mai bat în poartă din deşertăciuni
înflorindu-ţi ochii tainic cu minuni
şi te culc sub pleoapă pe tărâm senin
în amurg de suflet, ţie să ma-nchin,
că fără de tine simt cât mi-e de frig,
că sărac de cântec eşti de nu te strig…

nina

Grai Romanesc

2 thoughts on “Cântec viscolit de Nina Tărchilă
Cântec viscolit de Nina Tărchilă avatar

Lasă un răspuns