Visul încolțește în cuvinte
Visul încolțește în cuvinte avatar

aripi îmblânzite

își continuă zborul dincolo de iluzii și vis

deschid cărări prin păienjenișul timpului

lasă în urmă

adierea blândă să-mi mângâie  auzul

cu o avalansă de sunete

ce se rostogolesc în clepsidra inimii

pe un petec de gând încropesc cuvinte

parcă smulse dintr-un joc de lumini

când timpul toarce grăbit peste lume umbrele nopții

răspândind incertitudinea

un amestec de emoție

dizolvă rolul meu uman

în cețurile harțuite de umbre și lumini

norii se izbesc de mareția cerului

se sparg în mii de lacrimi cristaline

zborul aripilor devine un vis real

preludii întregi de jurăminte

vor rămâne înscrisuri pe file de cer

păstrate peste secole de bunătate și iubire

visul încolțește în cuvinte

(de care nu m-am rupt nicicând)

devine real în locul în care credeam

că e prea mult și prea târziu…

 

 

Grai Romanesc