Rătăcire și vis
Rătăcire și vis avatar

Eu sunt responsabilul cu fericirea,

umblu pe atâtea cărări și vă chem

după mine în spulberarea acestor vânturi,

în după amiezile de vară cu obrazul crăpat,

umbră gigantică în ochi de cleștar îmi erai

cu văile tale de suferință, stelară amforă

s- a lăsat peste genunghii tăi îngreunați

de licuricii nopții, singură le- ai frânt,

luceafărul cristalin din suflet, iarbă

și lacrimi au crescut în inima ta, taine

adânci prin deșertul ochilor ca o netrăită

amintire, clipă absorbită în sahara de zăpadă,

ecou al strigătului nesătul de soare și dor.

 

Ai venit odată cu primele iubiri, cu fruntea

deszepezită ca o palidă mireasă din chinul

îndoielii și eu te- am așteptat cu galaxii

și destine unde s- au despărțit apele din albiile

seci, nu se mai auzeau fluierul izvoarelor,

stelele  albe nu se mai vedeau, eram doar

eu și cu tine, patimă și moarte, clocotul

inimilor noastre înspoite de stele, geana

zării și țărmul cu flori,  și acele dansuri stranii,

în care te resfirai risipită în scântei cu care

mă loveai ca fulgerele- n spații, rătăcire și vis.

Grai Romanesc