Aripi albe
Aripi albe avatar


Mi-ai împletit privirea printre gene
Cu pleaopa rasucită m-ai cuprins,
Într-o firească-mbrățișare tandră,
Pe brațul tău cuminte-am adormit.

Și-n dimineți mai fragede ca noaptea
M-ai sărutat agale, pe pomeți,
Din palma ta fierbinte ce dezmiardă,
Mi-ai dat să beau nectarul tau ceresc.

Și vindecat de-atâta-ntunecare
M-ai răsărit pe cerul tau senin,
Nu ca un nor ce mângâie văzduhul,
Ci ca un înger coborât din paradis.

Am înțeles târziu a ta iubire
Cand asfințitele dureri cădeau,
Și umerii ce-au dus atatea griji,
Acum port aripi albe – nu-i un vis!

Grai Romanesc