Pământ în ploaie
Pământ în ploaie avatar

Pământ în ploaie

Ploaia albă-n gândul nostru,
Clopotul îngenunchind şi vântul,
Frunzele ce beau colostru
Din tulpini, ne ţin pământul.

Cade-n aburii de toamnă
Prea tăcut tremurul cărnii,
Eu adorm când mă îndeamnă
Un sărut pe buza cănii.

Curg la ceruri,curg şi pietre,
Curg şi munţii ca turbaţi,
Când ne ţine a noastră zestre
Ploaia-ntre pereţi săraţi.

Prizonier e vadul apei,
Vinovat un necuprins,
Gâlgâie sub lama sapei
La şerpoaice …Parcă-i nins!

Plânge bolta destrămată,
Ca o peruzea-n noroi,
Iar o vreme-i siderată
C-am umbrit pământul noi.

Grai Romanesc