SĂ NE RISIPIM CA O LACRIMĂ
SĂ NE RISIPIM CA O LACRIMĂ avatar

Am să urc pe nava ta iubito,
cu mirosul astral de baltă, de scoici și ierburi,
decolorați, în larguri să plecăm, privește- mă
cum alerg prin fulger și trăsnet, prin țărmurile
ancorate în ochii tăi, vom fi liberi iubito, se vor
înălța valuri șerpuitoare în urma noastră, vom lăsa
departe umbra castanilor Brăilei și înălțimile pustii
ale amurgului rănit, te voi chema ca pe- o ispită,
în tăcere, să te iubesc în dimineața desculță, să- ți
privesc ochii și sânii ca pe un țărm străin, să- mi
fie foame de tine, de cetatea trupului tău, să- mi
cobor gura pe sfârcurile cu zăpezi și flăcări,
să ningă neâncetat în înfrigurarea greierilor,
în umezeala de uitări, să ne pierdem în fiecare
clipă, să mă vindeci de singurătate și prin
mângâietoare apusuri, să ne prelingem, dincolo
de gând, să ne risipim ca o lacrimă desprinsă
în licărul de jar unde se- neacă trandafirii.

Grai Romanesc