…ERAI O VRAJĂ ADÂNCĂ
…ERAI O VRAJĂ ADÂNCĂ avatar

Îți căutam

privirea ta răscolitoare și pescărușii

largului,în vânturi cântând,lunecau

prin dreptul pleoapelor ca niște

sculpturi de zăpadă prin cerul serii

de fum,fluviul timpului,încremenit

lângă nisipul visător,îmi tot spuneam:

,,tăceți,țărmuri !”,și tu îmi cântai șoptind,

arzătoare e dragostea și focul ce crește

peste pașii singuri,nu eram decât un

călător pe drumul nedespărțit de lumină,

hai!,vino,descătușează-ți inima cu taina

marilor iubiri,cu buzele tale și glasul

tău surd,cu ochii obosiți înflorind odată

cu macii,erai o vrajă adâncă,un trăsnet

din altă zi, veneai dintr-un vis odată cu

ecoul,mi te cernea vântul din adâncul

fără aripi,din luminile cerului,din spațiul

acela îngust al miezului de dragoste,

călcai pe pietre mărunte și norii treceau

peste țărmul dezgolit,îți căutam,privirea ta,

lângă apele nedespărțite de lumină și de noi.

Grai Romanesc