Vremuri
Vremuri avatar

Vremuri

E ceasul când iluzii comandăm,
Cămășile de forță sunt prea multe
Și-ntre păreri confuze oscilăm,
O viață nu mai vrea să ne asculte.

Suntem gătiți ca de o promenadă,
Când vremea-și plânge-n somn copiii
Ce-au vrut doar să se nască și gramadă
Vin peste noi și voi, cu bir, zapciii.

Ne mai hrănim adeseori cu doruri
Ori cu nădejdi prea scurte, de moment,
Ne stau în inimă și în decoruri
Dureri parcă aduse de-un torent.

Grai Romanesc