CU OCHII PREA DEPARTE de LARA GRAFT
CU OCHII PREA DEPARTE de LARA GRAFT avatar

se-aud chemarile-n galopul serii
si urmele de riduri peste frunti
pe ulite ascunse in palma primaverii
stau toti ai nostri de vremuri prea carunti.

cu ochii prea departe prin mugurii de floare
spargand in mintea lor hotarele de dor
prin tipete de prunci ascunsi de tot ce-i doare
rugand in graba timpul sa-i lase-n timpul lor.

prea rar isi vad copii lor de sange,
si asteptarea-i grea, si noptile sunt lungi
sau poate c-au uitat,sau nu mai pot ajunge
si amintirea lor le sapa rani adanci.

isi spun in mintea lor ca poate-o fi un maine
si poarta v-or deschide razand ca in trecut
s-au dus de prea mult timp,au mintile straine
si poate au uitat de cei ce i-au crescut.

alene bate ceasul si ticaie-n rugina
anunta-ncet sfarsitul anilor prea grei
ar cere-o zi sau doua,or cugeta sa vina
din colturile lumii sa calce pragul vetrei.

Grai Romanesc