Optimistul naiv
Optimistul naiv avatar

Totul curge
Timpul se scurge
Secundele trec
În pași de vals cu viața petrec
Fiori reci
Fiori calzi ne tulbură sufletul
O furtună furioasă își astâmpără urletul
Se liniștește deodată
Și lasă tăcerea să își spună discursul
Cu atâta plăcere de trezește simțirea de-ndată.
În liniștea nopții doar copacii vorbesc
Se dezbracă de șoapte și tare rostesc
Despre ploi ce-au trecut peste ei
Și-au durut
Despre oameni care și-au scris
Pe trunchiul lor iubirea
Și-au plecat fără să arunce
Măcar o privire înapoi.
Natura le ascultă poveștile de altădată
Le scutură frunzele ce încă trăiesc
Pe o ramură verde făr’ de păcat.
În liniștea nopții tăcerea domnește
Omul sfâșiat de clipa incertă
Se roagă, gândește
Și speră că și mâine va putea vorbi de A Fi.
Neliniștea omului tulbură spiritul
Ființa cugetă într-o lume în care
Totul e haos și haos e totul
În el își duce traiul optimistul naiv.

Grai Romanesc