Doi trubaduri îndrăgostiți
Doi trubaduri îndrăgostiți avatar

Și pasul ni se-agață de secundele moarte,
și trece prin clepsidră timpului surd,
și tăcerea își potolește setea de viață 
sorbind din a trupului licoare cu
gust de flori de salcâm.
Și viața ne trăiește râzând ironic
în fața porții închise a templului
rece, absolvit de vină
de inima care încă bate-n piept
în nopțile ce se sting
și se aprind, iar iubirile iau foc
și ne cuprind.
Și ardem în focul pasiunii,
și mistuiți de dor fugim în exil,
unde singurătatea ne-ntâmpină
cu pâine și sare, în costum popular.
Suntem oaspeți de seamă,
suntem doi trubaduri îndrăgostiți,
Ce se agață de secundele moarte,
dar nu le aud pe cele vii
ce-i cheamă înapoi
să-și potolească setea de iubire,
sorbind din pocalul aurit al fericirii.
Și spulberă vremea visurile rătăcite
prin inima a doi trubaduri îndrăgostiți
ce visează cu ochii deschiși în nopțile
ce se sting și se aprind.

Grai Romanesc