ÎNCĂ O TOAMNĂ
ÎNCĂ O TOAMNĂ avatar

ÎNCĂ O TOAMNĂ

Se strecoară-n frunze frigul unui dans
Din pecetea ploii grav şi monoton,
Vara părăseşte sfera pas cu pas,
Stăin rămane gândul, trist şi fără ton.

Mustind de picuri reci, înalt, funebru
Domeşte resemnarea-n fotoliul ars al verii,
Iar ceasul răzvrătit coboară vălul negru
Peste un zambet şters din catalogul serii.

Ruginile vrăjmaşe dau viselor ocol,
Zadarnic fac concesii rotundului inert
Când soarele la asfinţit, roşu şi gol
Cere-n ascuns bineţea unui surâs incert.

În inimi putrezeşte uitat de infinit
De crengile-aplecate, minutul matinal
Cu anti poezia unui zbor rătăcit
Dincolo de-nchipuire şi de hotar astral.

Treceţi în catastiful de dor prea mult uzat
Şi pe răbojul morţii şi-al vieţii, personal,
Încă o toamnă -n contul minutului plecat
Dincolo de-nchipuire şi de hotar astral.

debut publicistic, revista ,,Aripi tinere” , Bârlad, 1992

Grai Romanesc